Teodor Corban: „După ce am citit textul piesei Nunzio, care mi-a plăcut, am aflat lucruri care mi-au plăcut È™i mai mult, m-au stârnit È™i m-au provocat. Spiro Scimone e actor la bază (oh, ce expresie comunistă!) È™i regizor. Ador piesele (bune), scrise de actori sau de cei care au călcat pe scândura scenei. Îl simt de-al nostru, e plămădit din acelaÈ™i aluat de frământări actoriceÈ™ti ca È™i mine. Pentru mine nu e sicilian, e de undeva din PaÈ™cani sau Făurei, e din acelaÈ™i spaÈ›iu universal care aparÈ›ine unei bresle bine definite. Are verb, are replică, are tăceri, nu impune, ci propune, îi dă actorului material, combustibil ca să-È™i poată dezvolta demersul. M-a frapat asemănarea dintre el È™i mica lui echipă cu, să-i zicem «nucleul» pe care îl formez cu prietenul meu Ticu PuÈ™caÈ™u. Spiro îÈ™i joacă piesele pe scene mici, în teatre mici, invariabil însoÈ›it de acelaÈ™i grup mic de colaboratori.

De curând, ce întâmplare, am aflat că e născut pe 27 aprilie, iar eu pe 28 aprilie. Sunt întâmplări, similitudini care nu mă fac să caut extraordinarul pe la astrologi sau pe unde o mai fi Mercur retrograd, dimpotrivă, mă fericesc la ideea că limbajul teatral e aievea, la fel È™i oriunde.

Faptul că eu È™i partenerul meu recidivăm teatral în a pune în scenă, a juca È™i a dezvolta idei comune, consider că e rezultatul unei simbioze,  al unei lungimi de undă comune la care am ajuns È™i care sper să aibă ecou È™i în public. Și, în subsidiar, poate e È™i o frondă, una împotriva unor mai noi È™i ciudate forme de exprimare teatrală, la care noi nu ne raliem. Cumva, ce facem noi e un soi de autoapărare. Adică ne ferim de fals, de modă, de trend, cu riscul de a fi consideraÈ›i desueÈ›i, retrograzi.

Teatrul e o oglindă, È™i-atât. Dacă oglinda deformează, schimonoseÈ™te, mi se pare doar o hachiță conformă unor exaltări trecătoare, care îÈ™i găsesc prozeliÈ›i efemeri. Încercăm cu fiecare provocare să revenim la abc-ul actoriei, să (re)devenim fresh, să ne scuturăm de poluarea din jur È™i chiar de cea din noi, o curățire necesară pentru a putea renaÈ™te în scenă de fiecare dată altfel.”