după Vladimir Nabokov

regia, traducerea, dramatizarea și coloana sonoră: Ion Sapdaru

scenografia: Alina Dincă Pușcașu

asistenți regie: Francisc Bucur, Radu Mihoc

distribuția:

Adrian Marele

Dumitru Năstrușnicu

Radu GhilaÈ™

Daniel Busuioc

Irina Răduțu Codreanu

Sorin Cimbru

Dumitru Florescu

Iuliana Budeanu

Anne Marie Chertic

Francisc Bucur

Radu Mihoc

Durata: 1h 30'

 „Romanul InvitaÈ›ie la eÈ™afod este cea mai criptată È™i alegorică operă a lui Vladimir Nabokov din anii ‘30.  Cu această capodoperă Nabokov îÈ™i ia rămas bun de la limba rusă, după acest roman îÈ™i va scrie restul operei doar în engleză. Romanul include imagini cu amintiri care trec prin faÈ›a ochilor minÈ›ii eroului Cincinnatus C. Acest om este condamnat la moarte È™i îÈ™i petrece ultimele sale zile într-un penitenciar bizar unde îÈ™i  scrie  jurnalul, de fapt, textul romanului  propriu-zis .

Problema abordata în roman nu este nouă, dar InvitaÈ›ie la eÈ™afod s-a dovedit  a fi o carte profetică, anticipând evenimentele  istorice cele mai teribile ale secolului trecut. Prin urmare, putem spune  că romanul  lui Nabokov e un avertisment cu privire la viitor È™i un semnal de alarmă  împotriva regimurilor totalitare.

Cincinnatus  este incontestabil talentat. Lucru confirmat, în primul rând, de jurnalul său. Se pare ca acest procedeu  literar de roman în roman e o soluÈ›ie literară de mare impact. Tema principală a romanului lui Cincinnatus  ar fi dorinÈ›a artistului de a transforma urâÈ›enia lumii în frumuseÈ›e. Una din temele de căpătâi ale marelui F. M. Dostoievski . 

Când a fost publicat romanul, mulÈ›i cititori care sunt obiÈ™nuiÈ›i să actualizeze au perceput InvitaÈ›ie la eÈ™afod ca pe o reacÈ›ie la anumite evenimente politice din Rusia È™i Germania din perioada de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial. Nabokov a susÈ›inut însă, insistent, în faÈ›a contemporanilor, că raportarea romanului la situaÈ›ia politică din acea epocă din Rusia È™i Germania, este greÈ™ită. 

Au trecut ceva ani de când traducerea È™i dramatizarea InvitaÈ›iei la eÈ™afod au aÈ™teptat  cuminÈ›i într-un sertar împlinirea, adică spectacolul. Am revenit de câteva ori la text, am încercat să conving câÈ›iva oameni È™i iată, au trecut 12 ani. In sfârÈ™it, piesa s-a făcut. 

Cincinnatus, eroul piesei noastre, este vărul lui Hamlet, fratele cneazului MîÈ™kin È™i nepotul lui Don Quijote de la Mancha.

Aidoma marilor ,,rude literare”, CincinNatus trăieÈ™te într-o lume a trivialității care capătă dimensiuni totalitare, o societate înarmată cu instrumente de tortură rafinate, dotată cu o maÈ™inărie represivă de o cruzime ieÈ™ită din comun. Universul bizar în care este nevoit să-È™i trăiască viaÈ›a Cincinnatus aminteÈ™te de romanele lui Kafka, unde omul se zbate într-o societate grotescă alcatuită din indivizi ale căror reguli sunt inexplicabile iar descifrarea acestora e condamnată la insucces. Nabokov creează o lume terifiantă în care raÈ›ionamentele de orice natură sunt date peste cap. In această societate ,,cel normal este nebun, iar cel nebun este normal”. 

Acest roman, după părerea multor critici radicali, nu este o satiră a unei societăți alienate, ci este mai curând ,,un scuipat scârbit al scriitorului în faÈ›a lumii contemporane”. Astfel, prin InvitaÈ›ie la eÈ™afod, Nabokov anunță falimentul moral È™i etic al civilizaÈ›iei moderne.”

Ion Sapdaru

Iași, februarie 2017